Scrisori de la Londra - Julian Barnes
Autor: Julian Barnes
Titlul orginal: Letters from London
Limba primei editii: engleza
Anul aparitiei primei editii: 1995
Anul aparitiei primei editii romanesti: 2006
Editura la care a aparut: Nemira
Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Julian_Barnes#List_of_works
Volumul reuneste o serie de cronici publicate sub titlul 'Scrisori de la Londra' de catre Julian Barnes pentru The New Yorker intre 1990 si 1995, perioada in care autorul britanic ocupa functia de corespondent al publicatiei, dar si alte cateva eseuri aparute in diverse periodice.
Antologia de eseuri depre Anglia contemporana apare initial in 1995 si este prima lucrare de nonfictiune a scriitorului britanic Julian Barnes.
Despre Scrisori de la Londra - Julian Barnes
Scrisori de la Londra deschide seria de lucrari de nonfictiune ale lui Julian Barnes, unul dintre cei mai cunoscuti scriitori britanici contemporani. Volumul este o colectie de eseuri si articole realiste si totodata amuzante cu privire la trasaturile specifice ale societatii britanice. Julian Barnes vizeaza atat istoria cat si prezentul politic, economic si cultural al poporului Regatului Unit.
Capitolele intocmite de autor sunt denumite sugestiv, de pilda John Major face o gluma, Ambuteiaj la palatul Buckingham sau Broscoiule! Broscoiule! Broscoiule!.
Stilul satiric - pamfletar, la care se adauga umorul si ironia, ofera volumului un realism aparte, cat si un rol moralizator, vizand indeosebi politicienii si pe cei care detin controlul economiei, doua categorii sociale cu o importanta covarsitoare in buna functionare a societatii.
Astfel, sunt mentionate abilitatile si studiile realizate de politicieni ca John Major sau oameni de afaceri ca Mohamed Al Fayed, tocmai pentru a sublinia ca puterea politica sau economica este un pericol atunci cand cei care detin controlul sunt escroci si conducatori egoisti ce isi urmaresc propriile interese si nicidecum pe cele ale votantilor.
Lupta politica dusa de simpatizantii lui Margaret Thatcher impotriva opozantilor este descrisa intr-o maniera savuroasa, alaturi de caracterizarea succinta a formatiunilor politice principale, respectiv Partidul Conservator si Partidul Laburist.
Mai sunt trecuti prin analiza, printre altii, Douglas Hurd, Cyril Townsend, Nicholas Ridley sau Michael Heseltine iar pe langa politica, autorul analizeaza cu umor si obiectivitate si aspecte din cultura, economia si traditiile Marii Britanii.
Asadar, perioada anilor 1990 si 1995 in care a fost corespondent pentru The New Yorker, i-a fost de ajutor scriitorului britanic in conturarea unui spectacol amuzant despre Anglia contemporana.