Exilul si imparatia - Albert Camus
Despre Exilul si imparatia - Albert Camus
`Exilul si Imparatia` de Albert Camus, lucrare publicata in 1957, e o colectie formata din sase povestiri ce acopera marea varietate a existentialismului ori absurdismului, precum autorul a insistat sa ii fie denumite ideile filosofice. Cele sase povestiri ale colectiei poarta urmatoarele titluri: `Femeia adultera`, `Renegatul sau un spirit confuz`, `Cei muti`, `Oaspetele`, `Jonas sau artistul la lucru`, `Piatra care creste`. O manifestare clara a idealurilor lui Camus se regaseste in `Piatra care creste`, povestea lui D`Arrast, cel ce poate fi vazut ca erou pozitiv, in contrast cu Meursault din povestirea `Strainul`. Protagonistul isi modeleaza viata in mod activ, sacrificandu-se pentru a-si ajuta tovarasul, in loc sa fie pasiv. Calitatea morala a eroului, a actiunilor lui, este evidentiata si prin perspectiva profunda pe care D`Arrast o are fata de absurditatea universului sau, insa, in pofida viziunii sale, D`Arrast actioneaza moral.
Parcurgand interesantele povestiri semnate de Camus aflam despre Janine, nevasta negustorului de tesaturi si cea care se pierde in noaptea araba friguroasa, in incercarea de a lasa in urma casnicia fara noima; un alt erou, pictorul, doreste aprig sa isi urmeze visul insa e impiedicat la orice pas de admiratorii sai; un misionar se pierde pe sine, isi pierde identitatea, intr-o aventura terifianta in care e convertit brutal la fetisurile tribului de salbatici in mijlocul caruia ajunge. Petrecandu-se fie in Africa de Nord, fie in America de Sud ori Europa, experientele solitare din `Exilul si Imparatia` constituie adevarate portrete ale unui exil spiritual, ale incercarii fara de sfarsit a omului de a descoperi regatul interior in care poate renaste.